Factorii psihosociali ai depresiei – Psih. Mircea Radu
Factorii psihosociali ai depresiei
Psih. Mircea Radu
Depresia, o afecțiune mentală prezentă la aproximativ 5% din populația globală de adulți, reprezintă o preocupare majoră în domeniul sănătății mintale. Meta-analiza recentă efectuată de Moncrieff et al. (2023) sugerează că conexiunea dintre nivelurile scăzute ale serotoninei și simptomele depresive nu este susținută de date suficiente, îndreptându-se atenția asupra mecanismelor psihosociale ale depresiei.
Studiile indică faptul că depresia afectează indivizii din toate categoriile sociale, iar determinanții sociali precum genul, vârsta, etnia și statutul socio-economic pot influența vulnerabilitatea la tulburări psihice. Factori precum deconectarea de natură, relații sociale nesatisfăcătoare, presiuni sociale și instabilitatea viitorului sunt identificați de către Hari (2019) ca contribuind la simptomatologia depresivă, alături de influențe genetice.
Comunitatea științifică se îndreaptă către o abordare holistică, renunțând la modelele reduse sau strict medicale în favoarea înțelegerii sistemului etiopatologic complex al depresiei. Din perspectivă psihologică, depresia aduce schimbări în afect, cogniție și funcții neurovegetative, afectând interacțiunile sociale. Impactul său extins se reflectă în pierderea de ani de viață activă și asocierea cu probleme precum durerea cronică și scăderea calității vieții.
Tulburările depresive, în special depresia rezistentă la tratament (TRD), au implicații serioase, inclusiv riscul crescut de sinucidere și morbiditate semnificativă. Eșecurile în tratament cresc costurile directe și indirecte ale asistenței medicale pentru pacienții cu TRD, iar intervențiile inadecvate pot intensifica riscul de depresie rezistentă la tratament.
În ceea ce privește diagnosticul, depresia majoră este definită de criterii precum starea depresivă persistentă, pierderea interesului și altele. Variațiile în prevalența depresiei în funcție de vârstă și sex subliniază importanța studiului factorilor psihosociali specifici pentru diferite categorii de adulți.
Studiile actuale insistă asupra necesității de a investiga depresia la adulți, luând în considerare factorii psihosociali, și recomandă intervenții diferențiate în funcție de vârstă. Cercetările recente privind eficacitatea intervențiilor pentru depresie confirmă eficacitatea psihoterapiei, subliniind nevoia de abordări adaptate la nevoile individuale și contextul socio-economic.
Surse bibliografice:
Moncrieff, J., Cooper, R.E., Stockmann, T. et al. The serotonin theory of depression: a systematic umbrella review of the evidence. Mol Psychiatry 28, 3243–3256 (2023). https://doi.org/10.1038/s41380-022-01661-0
Hari, J., (2019) Lost Connections Editura Trei, Bucharest
Dacă ți-a plăcut acest articol, s-ar putea să îți placă și următoarele:
Contactează-ne
Echipa Resilient Mind îți stă la dispoziție pentru curiozitățile și întrebările tale. Suntem bucuroși să te ajutăm și să-ți oferim suportul necesar.
Informații de contact
Nu ezita să ne contactezi pentru orice informație sau clarificare ai nevoie. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu tine!
- str. Popa Stoica din Fărcaș, nr. 17, Sector 3, Bucureşti
- 0771 680 979
- Luni – Duminică: 09:00 – 21:00
- contact@resilientmind.ro