Dependența socială: De la recunoștință la captivitate relațională – Psih. Mircea Radu
Dependența socială: De la recunoștință la captivitate relațională - Psih. Mircea Radu
Relațiile noastre sociale pot urma două căi, una negativă, cu cauze diverse, care conduce la respingerea contactelor sociale, și una pozitivă, care se concretizează în intensificarea tranzacțiilor de factură socială, al cărei motor se află în recunoștință și în sentimentele de afiliere și apartenență.
Însă ce se întâmplă atunci când se depășește un anumit nivel al recunoștinței, când aceasta se transformă în dependență? Recunoștința veste deseori orientată spre o persoană care a fost elementul de satisfacere repetată a unor nevoi importante, fiind des recunoscut ca prieten, sau model social, care ne împărtășește unele valori, care ne înțelege și acceptă sistemul de valori. Pe baza principiului efectului vom dori acea persoană cât mai des în preajma noastră, cunoscând capacitatea ei de a răspunde optim nevoilor noastre. Totul este în regulă, este perfect normal să ne dorim să petrecem timpul cu aceste persoane, dar dorința asta nu trebuie dusă la extrem.
Termenul de dependență se referă la un obicei, o activitate repetată, crescândă la nivel cantitativ și calitativ, care produce modificări vătămătoare, dăunătoare pentru personalitatea individului și dezvoltarea acestuia. Dependența socială este poate cea mai complexă formă de dependență, fiind greu de identificat. O persoană dependentă de societate (care are localizarea controlului în exterior) nu trebuie confundată cu una dependentă social. Dacă cea dependentă de societate se caracterizează prin lipsa inițiativei, supunere în majoritatea situațiilor, persoana dependentă social, a dezvoltat această dependență pe baza unei recunoștințe sedimentate și se raportează la un grup de referință sau la o singură persoană.
Cauzele acestei dependențe pot fi variate, printre care se regăsesc: o structură slabă a încrederii în sine a persoanei, care în raport cu charisma celorlalți (celuilalt), conduce la pattern-uri de imitare; tipul de locus of control, de multe ori exterior, va favoriza dezvoltarea acestei dependențe; elemente afective, elasticele (termen din Analiza Tranzacțională), care determină o intensificare a nevoii de afiliere atunci când persoana respectivă corespunde unor evenimente posibil traumatice din trecutul nostru și nu în ultimul rând experiența anterioară a cazurilor în care nevoile noastre au fost ”hrănite” de acele (acea) persoane(ă).
Cum se manifestă cineva care este dependent de anumite persoane? În primul rând va resimți nevoia intensă de a le avea în preajmă, lipsa lor, provocând stări de anxietate, disconfort, instabilitate sau chiar nervozitate, exclude alte contacte sociale, pe care le consideră neconcordante, de asemenea, cere intens opinii și păreri asupra comportamentelor și conduitei lui, pe care, uneori, le preia necritic. Se observă, deci, că personalitatea acestuia este maleabilă, lucru de care persoanele aflate de cealaltă parte a baricadei deseori nu sunt conștiente.
Dependența socială nu trebuie confundată nici cu fenomenul de modelare socială, când indivizii își aleg anumite persoane, deseori prototipuri ale categorii vizate, după care-și organizează unele aspecte ale vieții lor. Diferența esențială este absența recunoașterii.
Granița dintre recunoștință și dependență este bine delimitată sau subțire? Care credeți că sunt soluții pentru situația de dependență socială?
În opinia mea trecerea de la recunoștință la dependență este posibilă doar sub influența unui factor foarte puternic, care să surprindă un aspect al relației dintre persoana dependentă și ceilalți. În ceea ce privește posibilele soluții eu aș propune dezvoltarea comunicării între cele două părți, care ar evidenția diferențele valorice dintre ei care să conducă la individualizare. Voi ce ziceți?
Dacă ți-a plăcut acest articol, s-ar putea să îți placă și următoarele:
Contactează-ne
Informații de contact
- str. Popa Stoica din Fărcaș, nr. 17, Sector 3, Bucureşti
- 0771 680 979
- Luni – Duminică: 09:00 – 21:00
- contact@resilientmind.ro