Sănătatea mintală: O prioritate pentru fiecare – Psih. Andrei Dumitrache
Sănătatea mintală: O prioritate pentru fiecare - Psih. Andrei Dumitrache

Sănătatea mintală joacă un rol esențial în viața fiecărei persoane, având un impact profund asupra calității vieții, relațiilor interpersonale și capacității de a face față provocărilor zilnice. Într-o lume din ce în ce mai complexă și dinamică, înțelegerea sănătății mintale, a factorilor de risc și a tehnicilor de menținere a echilibrului emoțional și psihologic devine esențială. Acest articol oferă o privire amplă asupra acestor aspecte, pornind de la date validate științific și tehnici validate în practica clinică.
Ce este sănătatea mintală?
Sănătatea mintală se referă la o stare de bine emoțională, psihologică și socială. Ea influențează modul în care gândim, simțim și ne comportăm în viața de zi cu zi. De asemenea, contribuie la modul în care gestionăm stresul, relaționăm cu ceilalți și luăm decizii. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea mintală ca fiind mai mult decât absența tulburărilor psihice; este un concept holistic care înglobează starea de echilibru și reziliență.

Factori de risc pentru sănătatea mintală
Există o serie de factori care pot influența negativ sănătatea mintală. Aceștia sunt atât de natură genetică, cât și de mediu sau psihosociali. Dintre cei mai comuni factori de risc, putem enumera:
- Factori genetici și biologici: Persoanele care au un istoric familial de tulburări psihice sunt mai susceptibile de a dezvolta la rândul lor astfel de probleme. Dezechilibrele chimice la nivelul neurotransmițătorilor, cum ar fi serotonina sau dopamina, sunt frecvent asociate cu depresia, anxietatea și alte tulburări.
- Stresul cronic: Expunerea îndelungată la situații stresante (muncă, relații disfuncționale, dificultăți financiare) poate crește riscul apariției tulburărilor de anxietate sau depresie. Stresul activează axa HPA (hipotalamo-pituitaro-adrenală), care, la rândul său, influențează nivelul de cortizol, hormonul stresului. Cortizolul este esențial supraviețuirii, însă după dispariția factorlui de stres, organismal trebuie să declanșeze mecanisme de scădere a cortizolului și reechilibrare. Dacă stresul este continuu, cronic, acest ciclu nu are loc, iar cortizolul continua să se secrete. Excesul de cortizol poate duce și la scăderea imunității, tulburări gastrice, vasculare și somatizări.
- Trauma și abuzul: Evenimentele traumatice, cum ar fi abuzul fizic, emoțional sau sexual, pierderea unei persoane dragi sau expunerea la violență, pot contribui la dezvoltarea tulburării de stres post-traumatic (PTSD) sau a altor probleme mintale.
- Izolarea socială: Lipsa sprijinului social și a conexiunilor interpersonale poate accentua sentimentele de singurătate și vulnerabilitate, favorizând apariția depresiei și a altor tulburări psihologice.
- Factori socio-economici: O condiție economică precară, discriminarea sau dificultatea de a accesa resursele necesare, cum ar fi educația și serviciile de sănătate, pot influența negativ sănătatea mintală.
Factori de menținere a sănătății mintale
Pentru a preveni tulburările mintale și a promova bunăstarea, este important să ne concentrăm pe o serie de factori protectivi:
- Sprijinul social: Conexiunile puternice cu prieteni, familie sau comunități au un efect protector asupra sănătății mintale. Relațiile interpersonale de calitate reduc riscul apariției depresiei și cresc sentimentul de apartenență și siguranță. Cel mai longeviv studio pe tema fericirii și a satisfacției cu viața, desfășurat pe mai bine de 80 de ani, arată că relațiile sociale, cu prietenii sau familia, reprezintă un predictor mai bun pentru fericire decât banii, sănătatea sau orice altă variabilă propusă.
- Stilul de viață sănătos: Activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată și somnul de calitate sunt fundamentale pentru sănătatea mintală. Exercițiile fizice au fost corelate cu reducerea simptomelor de depresie și anxietate prin mecanisme care includ eliberarea de endorfine.
- Gestionarea stresului: Tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, mindfulness, respirația controlată și relaxarea musculară progresivă, ajută la reglarea emoțiilor și reducerea impactului stresului asupra organismului.
- Autocompasiunea și dezvoltarea personală: Cultivarea unei atitudini de autocompasiune poate ajuta la reducerea autocriticii și a rușinii, factori care pot agrava tulburările mintale. Dezvoltarea personală prin auto-reflecție, setarea obiectivelor și cultivarea unor abilități noi este, de asemenea, esențială.
- Educația și conștientizarea: Conștientizarea propriei sănătăți mintale și a simptomelor de debut ale unor tulburări pot contribui la prevenirea agravării acestora. O persoană informată este mai capabilă să caute ajutor profesional din timp și să adopte strategii de prevenție eficiente.
- Evaluarea psihologică efectuată la timp: evaluarea psihologică poate identifica unii factori de boală înainte ca simptomele să devină o problemă în desfășurarea normală a vieții. De asemenea, evaluarea psihologică ghidează procesele de intervenție psihologică și le eficientizează.
Așadar, pentru a-ți menține sănătatea mintală, înconjoară-te cu oameni dragi, dormi suficient, mănâncă sănătos și încearcă să fii mai bun cu tine. Dacă vrei să înveți să gestionezi mai bine stresul, caută articolul nostru pe acest subiect, chiar aici pe site. Iar pentru orice evaluare psihologică, știi unde ne găsești.
Stay safe, stay resilient!
Dacă ți-a plăcut acest articol, s-ar putea să îți placă și următoarele:
Contactează-ne

Informații de contact
- str. Popa Stoica din Fărcaș, nr. 17, Sector 3, Bucureşti
- 0771 680 979
- Luni – Duminică: 09:00 – 21:00
- contact@resilientmind.ro