Inconștientul colectiv și Crăciunul - Psih. Mircea Radu

Termenul de  inconștient colectiv a  fost introdus pentru prima dată de psihanalistul Carl Gustav Jung (1875 – 1961)  și este definit ca o structură  identică, cu elemente comune tuturor, apărută ca urmare a experienței esențiale a întregii specii. constând în primul rând din structura ereditară a creierului, reprezentată de „conexiuni mitologice”, de motive şi imagini care se reproduc fără încetare la toţi oamenii. Existenţa inconştientului colectiv poate fi dedusă la omul normal din evidentele urme ale imaginilor mitologice din visele sale, imagini despre care el nu are nici o cunoaştere conştientă apriori.

Miturile sunt expresia nemijlocită a inconştientului colectiv, ele se găsesc în forme similare la toate popoarele şi în toate epocile, iar când omul îşi pierde capacitatea de mitizare el îşi pierde contactul cu forţele creatoare ale fiinţei sale.Religia, poezia, folclorul şi basmele cu zâne depind, aşadar, de una şi aceeaşi capacitate.

Crăcinul este cea de-a treia sărbatoare religioasă, ca importanță, după Paști și Rusalii, semnificând nașterea lui Iisus Hristos. Chiar dacă inițial sărbatoarea a avut doar un substrat religios, pe parcursul modernizării și evoluției societății această sărbătoare a fost profund laicizată, astfel că în zilele noastre copiii nu  mai serbează nașterea Domnului, ci venirea lui Moș Crăciun, fapt ajuns posibil plin multiple serii de mesaje subliminale, venite de la  mass-media, care au schimbat arhetipurile corespunzătoare, din inconștientul colectiv.

Mesajele subliminale care au schimbat arhetipurile legate de Crăciun au fost foarte bine prelucrate sau promovate și au o istorie lungă – încă din secolul XIX, un ziarist american a realizat un profil al lui Moș Crăciun, considerat atunci varianta ”nouă” a lui Moș Nicolae. Acesta a surprins prin noutate și s-a declanșat o adevarată modă printre ziariști, ca fiecare să-și pună amprenta asupra acestui personaj nou apărut. Apoi firmele de produse alimentare (Coca-Cola Company, Jacobs, European foods&drinks)  s-au folosit de psihoza colectivă, creată in jurul lui Moș Crăciun pentru a-și mări profiturile, prin publicitate și reclame cu Moș Crăciun sau cu ajutorul mesajelor subliminal. Asfel că, deși există câteva elemente care au fost preluate din apectul religios al sărbatorii (cadourile aduse de magi, steaua vestitoare, bradul), se regăsesc mult mai multe elemente(Moș Crăciun, spiriduși, om de zăpadă, bomboane de pom, ornamente specifice, cadouri) care au fost introduse prin apel la sensibilitatea noastră ascunsă, inconștientă, colectivă, la nevoia noastră de suport afectiv, la nevoia de a crede în ceva, la nevoia de siguranță.

Toate aceste elemente, noi și vechi, au fost transmise din generație în generație, copiii având un deficit cognitiv, neputând, încă, să filtreze și să analizeze, ei preiau necritic informațiile provenite atât pe calea ereditară(inconștientul colectiv), cât si pe cale socială.

(familie, prieteni, mass-media), ceea ce pune în pericol natura Crăciunului, care în viitor va ramâne fără esență religioasă, și creează modele sociale defectoase, orientate spre material, în favoarea marilor companii manipulatoare, care au reușit să atingă unele elemente ale inconștientului colectiv și chiar să le modifice fin.

Dezavantajul acestei schimbări de perspectivă asupra Crăciunului este că nu o mai putem controla, la nivel inconștient majoritatea recunoaște Crăciunul ca pe o perioada în care primește și dăruiește, când este alături de cei dragi, savurând o băutură caldă, iar doar la nivel conștient se mai face diferența dintre partea laică și cea religioasă. Cum va ajunge oare Crăciunul peste 100 de ani? Va reuși vreodată omul să-și restabilizeze acest mit?