Puterea recunoștinței – Psih. Bogdan Nedelescu

Puterea recunoștinței - Psih. Bogdan Nedelescu

O dată cu creșterea influenței psihologiei pozitive în domeniul sănătății mintale, psihologii au început să își îndrepte tot mai des atenția asupra recunoștinței: ce este recunoștința, care sunt efectele ei (pozitive sau negative), și cum putem să o folosim pentru a ne crește calitatea vieții.

Conform lui Robert Emmons și Michael McCullough, recunoștința a fost definită în diverse moduri: ea poate fi o emoție, o atitudine, o valoare personală, un obicei, o trăsătură de personalitate sau un mecanism de coping. Astfel, o persoană poate simți recunoștință, poate privi viața cu recunoștință, se poate ghida în acțiunile zilnice având recunoștința ca și scop, poate realiza diverse practici pentru a accentua recunoștința, sau poate apela la ea în momentele dificile.

De cele mai multe ori, recunoștința este pentru o altă persoană sau pentru o relație personală, dar ea poate apărea și pentru animale, obiecte sau divinitate. Astfel, recunoștința implică pe de o parte recunoașterea rezultatelor pozitive, dar și faptul că sursele acelor rezultate sunt externe și benefice nouă.

Tot mai multe studii au fost realizate în ultimii ani pentru a se descoperi posibilele efecte pozitive ale recunoștinței. Astfel, datele din literatura de specialitate indică faptul că recunoștința poate contribui la:

  • afectivitatea pozitivă,
  • stimă de sine,
  • satisfacția în viață,
  • calitatea crescută a relațiilor interpersonale,
  • creșterea stării de bine,
  • scăderea nivelului stresului și al depresiei,
  • rezultate mai bune în domeniul organizațional,
  • satisfacția la locul de muncă,
  • reducerea burnout-ului.

Trebuie menționat faptul că recunoștința nu implică ignorarea sau diminuarea aspectelor negative, ci observarea și focusarea pe ce este cu adevărat pozitiv.

Printre modalitățile cercetate care au dus la o creștere a recunoștinței, pot fi menționate:

  • jurnalul recunoștinței (scrierea zilnică sau săptămânală a lucrurilor pentru care suntem recunoscători),
  • scrierea unei scrisori prin care să ne arătăm recunoștința pentru o persoană (această practică putând fi dusă și mai departe printr-o vizită făcută acelei persoane și citirea scrisorii împreună cu ea),
  • meditația, în care focusul atenției este îndreptat înspre oamenii sau lucrurile pentru care suntem recunoscători.

Având în vedere multiplele beneficii ale recunoștinței, ai putea numi 3 motive pentru care să arați recunoștință?

Surse bibliografice:

Emmons, R. A., & McCullough, M. E. (2003). Counting blessings versus burdens: An experimental investigation of gratitude and subjective well-being in daily life. Journal of Personality and Social Psychology, 84(2), 377–389. https://doi.org/10.1037/0022-3514.84.2.377
Rusk, R.D., Vella-Brodrick, D.A. & Waters, L. Gratitude or Gratefulness? A Conceptual Review and Proposal of the System of Appreciative Functioning. J Happiness Stud 17, 2191–2212 (2016). https://doi.org/10.1007/s10902-015-9675-z

Dacă ți-a plăcut acest articol, s-ar putea să îți placă și următoarele:

Contactează-ne

Echipa Resilient Mind îți stă la dispoziție pentru curiozitățile și întrebările tale. Suntem bucuroși să te ajutăm și să-ți oferim suportul necesar.

Informații de contact

Nu ezita să ne contactezi pentru orice informație sau clarificare ai nevoie. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu tine!

Evaluarea psihologică a copiilor – O cale esențială spre înțelegerea și dezvoltarea lor sănătoasă – Psih. Andreea Mirescu

Evaluarea psihologică a copiilor - O cale esențială spre înțelegerea și dezvoltarea lor sănătoasă - Psih. Andreea Mirescu

Fiecare părinte își dorește ce-i mai bun pe lume pentru copilul său, însă uneori poate apărea întrebarea: „Care ar fi suportul și grija cele mai potrivite pentru copil?” Fiecare copil este unic și are propriile sale nevoi și dificultăți pe care le întâmpină din când în când. Un proces de evaluare psihologică poate reliefa multe aspecte ale copilului tău, precum resursele, capacitățile, aptitudinile, nevoile, simptomele și dificultățile sale. Ținând cont de toate acestea, îți poți sprijini copilul să își pună în valoare punctele forte și îi poți fi aproape în mod adecvat în dezvoltarea sa.

Evaluarea psihologică este foarte importantă pentru copii, ea oferind un reper în ceea ce privește parcursul copilului în procesul său de dezvoltare.

Devine imperios necesară când copilul are dificultăți precum:

  • Întârzieri în dezvoltare: atunci când pare să aibă întârzieri semnificative în dezvoltarea limbajului, a abilităților motorii, a abilităților sociale sau a altor arii de dezvoltare;
  • Probleme de comportament, precum agresivitatea excesivă, izolarea socială, hiperactivitatea, refuzul școlar sau dificultățile de alimentație;
  • Schimbări semnificative în comportament, când nu pare „în apele lui” o perioadă mai lungă de timp;
  • Dificultăți în învățare, precum însușirea greoaie a cunoștințelor predate la școală sau rezultate școlare slabe;
  • Istoric familial ce implică anumite tulburări sau evenimente traumatice;
  • Dificultăți de adaptare la schimbări majore, precum divorțul părinților, decesul unei persoane apropiate, mutarea într-un nou mediu sau schimbarea colectivului;
  • Manifestarea comportamentelor autodistructive sau auto-vătămătoare;
  • Când nu se poate odihni, are des coșmaruri sau își schimbă brusc rutina de somn;
  • Nu trece prin aceleași etape ca ceilalți copii.

      Ce se poate evalua în cadrul unei evaluări psihologice

  • Abilitățile cognitive: inclusiv inteligența, memoria, abilitățile de rezolvare a problemelor și aptitudinile academice;
  • Starea emoțională și comportamentul: prezența anxietății, depresiei sau a altor probleme de sănătate mintală, comportamentul copilului în diferite contexte;
  • Abilitățile sociale și de comunicare: stilul de interacțiune cu alți copii și adulți, abilitățile de comunicare și capacitatea de a forma și menține relații;
  • Dezvoltarea motorie: coordonarea, echilibrul și abilitățile motorii fine și grosiere;
  • Screeningul pentru tulburările de neurodezvoltare;
  • Aptitudinile și interesele;
  • Comportamentele problematice sau tulburările de comportament: agresivitatea, minciuna sau furtul;
  • Nivelul de stres sau modul în care un eveniment a fost resimțit în cazul în care copilul a fost expus la evenimente traumatice sau experimentează niveluri ridicate de stres;
  • Tulburările de somn, cum ar fi insomniile sau coșmarurile frecvente.

O evaluare poate furniza multiple informații părinților și poate veni în sprijinul acestora prin:

  • Detectarea precoce a problemelor de dezvoltare: Evaluarea psihologică poate identifica semnele timpurii ale problemelor de dezvoltare, precum întârzierile în dezvoltarea limbajului sau a abilităților sociale. Cu cât aceste probleme sunt identificate mai devreme, cu atât pot fi gestionate sau tratate mai eficient, ajutând copilul să depășească obstacolele înainte ca acestea să devină mai mari;
  • Planificarea intervențiilor și tratamentelor adecvate: Evaluarea oferă informații detaliate despre nevoile specifice ale copilului în domenii precum sănătatea mintală, abilitățile cognitive și cele comportamentale;
  • Înțelegerea individualității copilului: Copiii sunt unici, iar evaluarea permite o înțelegere mai profundă a personalității, aptitudinilor și dificultăților fiecărui copil;
  • Susținerea părinților și familiilor: Evaluarea psihologică oferă părinților și familiilor informații și îndrumare în gestionarea dificultăților sau preocupărilor legate de dezvoltarea și comportamentul copilului. Valorificând concluziile rezultate în urma evaluării, părinții își pot îmbunătăți relația cu copiii lor și pot integra mai eficient sfaturile specialiștilor pentru a face față provocărilor;
  • Orientarea în educație: Evaluarea psihologică poate oferi informații despre aptitudinile și stilurile de învățare ale copilului, conturând un tablou al punctelor forte ale acestuia, pe care le poate valorifica în performanța sa școlară;
  • Prevenirea problemelor ulterioare: Detectarea și abordarea problemelor de dezvoltare sau de sănătate mintală la copii într-un stadiu incipient poate preveni complicațiile ulterioare. Evaluarea timpurie și intervenția adecvată pot reduce riscul apariției problemelor pe termen lung.
  • Evidențierea punctelor forte: Evaluarea psihologică nu se concentrează doar pe identificarea problemelor, ci și pe evidențierea punctelor forte ale copilului. Descoperirea și punerea în valoare a resurselor acestuia reprezintă unul dintre obiectivele principale ale evaluării și, în același timp, o condiție esențială pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. 
  • Îmbunătățirea relațiilor interpersonale: Prin evaluare, se pot identifica problemele legate de relațiile interpersonale ale copilului, precum dificultățile în comunicare sau abilitățile sociale limitate. Astfel, părinții pot obține o imagine clară și concisă a direcțiilor de acțiune pentru a-și sprijini copilul să descopere lumea prin intermediul conexiunii sănătoase cu ceilalți.

Dacă ți-a plăcut acest articol, s-ar putea să îți placă și următoarele:

Contactează-ne

Echipa Resilient Mind îți stă la dispoziție pentru curiozitățile și întrebările tale. Suntem bucuroși să te ajutăm și să-ți oferim suportul necesar.

Informații de contact

Nu ezita să ne contactezi pentru orice informație sau clarificare ai nevoie. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu tine!

Descoperă puterea de a reuși – despre reziliență – Psih. Bogdan Nedelescu

Descoperă puterea de a reuși - despre reziliență - Psih. Bogdan Nedelescu

Astăzi, stresul este văzut ca fiind unul dintre cei mai mari dușmani ai noștri, însă acesta are două subtipuri importante ce merită discutate: stresul cronic și cel acut.

Stresul, indiferent de tipul său, este definit ca reacție a organismului la orice factor ce pare a avea potențialul de a afecta echilibrul psihologic sau fiziologic. Așadar el se va activa și când viața îți este pusă în pericol, dar și când urmează o schimbare mare în viața ta, întrucât, pentru psihicul tău, ideea de  echilibru înseamnă mai mult familiaritate, decât stare de bine, propriu-zisă.

Cu alte cuvinte, stresul este atât răspunsul la deadline-ul dat de șeful tău, reacția corpului când percepe că va fi lovit de o mașină, cât și emoțiile plăcute și motivante din timpul creării unui obiect/moment artistic, legat de hobby-ul tău, unui proiect care te entuziasmează sau pregătirea nunții cu persoana iubită.

Deci simțim stres și când evenimentul este perceput ca fiind pozitiv? Ei bine, da, iar asta este arma noastră care ne ajută să obținem rezultate mari, satisfacție pe diferite planuri și să evoluăm. Cum facem diferența dintre stresul rău și cel bun?

Stresul cronic este acela care, indiferent de intensitate, ne provoacă organismul pe o perioadă lungă de timp, fără un moment clar pe care să îl percepem ca fiind un punct de încheiere al stresului sau cu un moment de acest tip suficient de îndepărtat, încât efortul să depășească posibilitatea corpului și a psihicului de mobilizare
Stresul acut, arma noastră secretă, este scurt, motivant și mobilizator de resurse. Acesta are o finalitate mai clară, un scop și componenta motivațională implicată.
Cum pot să mă feresc de stresul cronic?
Ia-ți pauzele de care ai nevoie.
Impune limite sănătoase, atunci când simți că ai nevoie.
Asculta-ți corpul și mintea. Și fă asta sincer și cu gandul la tine și la cum te simți tu cu adevărat.

Cum combați stresul cronic?

Simți o stare de stres care nu este productivă? Fugi! Nu de stare, fugi cu adevărat, aleargă tare. Sari, pune corpul în mișcare alertă. Vezi tu, strămoșii noștri nu aveau șefi la corporație, dar aveau lei și tigri care îi fugăreau, iar stresul că vei muri mâncat de leu nu e ușor. Ce a învățat corpul nostru din asta este că dacă se mișcă alert, pericolul dispare, iar el se poate liniști. Astăzi, șeful te poate “alerga” pe o durată mai mare decât o făcea leul, iar asta va duce la stres cronic. Așa că ieși și aleargă ca și când ai avea un leu în spate.

Ieși la soare dimineața și seara. Și oricând ai ocazia între aceste două momente. Diferențele de intensitate ale luminii solare anunță corpul când este dimineață, și când este seară. Corpul va mări nivelul hormonilor de stres dimineața, iar asta este foarte benefic, întrucât cu cât e mai mare nivelul de stres dimineața, cu atât el va fi mai mic seara. Lumina apusului îi va spune corpului tău că urmează să te culci, deci ar fi bine să te liniștești.

Cum să maximizezi stresul acut, util?

  • Implică-te în activități ce îți provoacă plăcere și te motivează.
  • Planifică-ți acțiunile și încearcă să afli când se vor termina.
  • Setează-ți obiective, nu sarcini. Unele lucruri chiar țin de cum numim provocările vieții.

Dacă ți-a plăcut acest articol, s-ar putea să îți placă și următoarele:

Contactează-ne

Echipa Resilient Mind îți stă la dispoziție pentru curiozitățile și întrebările tale. Suntem bucuroși să te ajutăm și să-ți oferim suportul necesar.

Informații de contact

Nu ezita să ne contactezi pentru orice informație sau clarificare ai nevoie. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu tine!